Să fi iubit/ Mirela Necula

Mirela Necula- Romania

Să fi iubit

Am fost în vârful muntelui de dor! Și doar cu tine iubire mai pot să cobor! Pe o rază din două stele albe curgând! Șoptindu-ne împreună, pe o atingere de gând!

Am fost pe aripa muntelui de dor! Cu o suflare, cu o scânteie, să te ador! Și te-am găsit adunând frânte cioburi! Mândru și frumos, iubirea să nu tulburi!

Mergeai prin universul ce nu te-a cunoscut, Așteptând glasul tandru ce mereu l-ai avut! Din lut, din ciob de lume ostenit! Vraja iubirii tăcea în tăcerea de vis urzit!

Când murmurul furtunii s-a oprit din zbătut! Atunci iubirea îți surâdea în taină, tăcut! Cu valuri încinse din oceanul nemărginit! Să fi iubit la infinit, chip blând, mereu înflorit!

Cu inima temătoare, Trecută prin al lumii înot! Ți-ai îndulcit ochii cu puritatea zeiței rare! Ce-ți măsoară tinerețea fără bătrânețe cu al iubirii involt! Astăzi să cucerești tot împeriul iubirii ce îți port!