Trandafir Simpetru‎

Trandafir Simpetru‎

. OCHII TĂI DE VIS ÎMPLINIT

Privesc femeia din fotografie de pe insula verde, cu zorii răsăritului, zorii fără capăt, alunecând în fugă pe străzile depărtate ale sufletului, mă opresc pentru o clipă în răsuflul primăverii și al ei, caut să mă ascund, obosit, pe strada pustie unde a ars flacăra dragostei odată cu detunetul de muguri, risipindu-ne în spuma sărată a mării cu care mă-nvăluiai în tăcere, cu stelele din păr și comori de gânduri, cu ochii tăi de vis împlinit, topit în suflet ca o desfătare. împreună vom străbate străzile Brăilei, vom privi mările de departe și dunele de nisip din stenografia dorului, să ne întâlnim cu istoria, cu ciulinii lui Panait Istrati, cu salcia plângătoare din insula mare ce stă rezemată de zăpada zâmbetului nostru, apoi vom pleca spre umedul răsărit unde ne-așteaptă fulgere cioplite-n piatră.